Marți, 15 Iunie 2021 După ce am renunțat la încălzirea în pardoseală, ne-am simplificat munca la turnarea șapei. Acum că șapa este gata, ne putem aduce mobila. 🤣🤣🤣
Lucrurile au mers destul de simplu. De pe margine ca privitor. Echipa a cărat câteva tone de șapă. Doar sacii de ciment au cântărit 2,4t...
Ce este șapa?
Șapa este un amestec de ciment, nisip și apă. Știi deja că are rolul de a nivela placa de beton sau de a încorpora încălzirea în pardoseală, dacă ai nevoie. În același timp, betonul din placă nu este prieten foarte bun cu umezeala, așa că, turnarea șapei vine ca un strat protector la umezeală.
Șapa poate fi:
- aderentă, turnată direct peste placă
- flotantă, turnată peste un strat de izolație
Tipuri de șape
În funcție de compoziție, avem următoarele tipuri de șapă:
- șapă umedă
- șapă semiumedă
- șapă autonivelantă
Șapa umedă are cel mai lung timp uscare. Șapa autonivelantă e umedă, dar se usucă mai repede, pentru că vine într-un strat de 1mm - 30mm grosime. Șapa semiumedă folosește mai puțină apă în amestec și se usucă foarte repede.
Renunțând la încălzirea în pardoseală, am avut libertatea de a alege orice variantă, în cazul nostru, o șapă semiumedă - timp scurt de uscare și mai puțin costisitoare. După finisajele interioare, tinci și glet, peste această șapă semiumedă o să turnăm o șapă autonivelantă de aproape 2mm grosime. Asta, ca să avem un strat suport și mai fin pentru parchet/gresie.
În timpul documentației noastre, am descoperit că un tip de șapă potrivit pentru încălzirea în pardoseală este șapa pe bază de ipsos. Asta, pentru că ipsosul nu reține căldura și face transferul mult mai repede decât o șapă clasică.
Șapă la etaj
Atât la etaj cât și la parter am folosit aceeași rețetă de amestec, compoziția a fost la fel. Diferența este că la etaj am turnat șapa direct peste stratul suport, adică peste placa de beton. Asta înseamnă că la etaj avem o șapă semiuscată aderentă.
Totul începe prin a face curățenie. S-au adunat echipamente și scule de nu mai aveai loc să te învârți.
După ce am curățat placa, am înconjurat toate spațiile cu bandă perimetrală. Pe urmă am cărat roabe de șapă pe care am turnat-o pe jos. Ce să facem altceva cu ea?
Banda perimetrală
Banda asta, un fel de polistiren moale, are rolul de a prelua compresările și dilatările șapei la schimbările de temperatură. Cum s-ar zice, n-are stare și se mai umflă în pene și ea. Când se întâmplă asta, fără banda perimetrală, pot apărea fisuri în șapă care se pot traduce în scârțâieli la pardoseală. Na, mai pleacă pe ascuns de-acasă dacă poți!
Banda nu e foarte groasă, are 10mm. Dar acum, când are loc dilatarea/contractarea, șapa are loc de manevră și nu împinge în perete. Probabil știai deja lucrurile astea. Să mergem mai departe.
Pe la intrare în camere, zic așa pentru că nu avem uși încă, am folosit un profil de dilatare pentru separarea șapei în zone diferite.
Profilul ăsta de dilatare are cam același rol ca banda perimetrală, permite șapei să lucreze controlat, doar că nu se aplică la perete. Acolo unde suprafața depășește o valoare anume, 45m² de exemplu, se folosește acest profil pentru a împărți șapa și așa se evită fisurile.
La etaj, am plecat de la ideea că avem nevoie de o șapă de 5cm. Dar, după ce s-a dat nivelul, am mai avut locuri unde șapa a ajuns și la 7cm. Măcar acum știm că sigur că avem o suprafață dreaptă. Cred că am parcurs tot la etaj. Hai la parter.
Șapă la parter
Ușile au fost montate înainte de turnarea șapei și, pentru a le dimensiona corect, am luat în calcul un ados de 10cm peste placa de beton (sistemul de încalzire de 5cm, plus șapa de 5 cm) Doar că, între timp, de la montajul ușilor, am renunțat la încălzirea în pardoseală și nu puteam să turnăm doar 5 cm de șapă, pentru că am fi rămas cu praguri prea mari la uși.
Ne-am întors la ce aveam mai demult în plan. Am pus 5cm de XPS, peste care am turnat cei 5cm de șapă.
Uite așa avem șapă semiuscată flotantă la parter. Bine, era flotantă și cu încălzire în pardoseală, pentru că ea se toarnă peste un strat izolant și așa devine flotantă.
Polistirenul l-am fixat cu adeziv, nu l-am aruncat așa, aiurea, peste placă. Abia aștept să petrec o iarnă în casă. Sub placă mai sunt 20cm de XPS, dacă îți aduci aminte de articolul despre fundația casei.
După ce am acoperit cu polistiren tot parterul, am pus o folie, peste care am aruncat o plasă subțire pentru șapă. Plasa asta trebuie să lege șapa, acum că sub ea sunt polistirenul și folia.
Plasa trebuie să fie în mijlocul șapei, adică nu vine șapa peste ea și râmâne plasa la fund. Din loc în loc erau montați niște distanțieri care ridicau plasa aproape 2cm.
Avem placa secționată
Trecem repede peste întrebarea cum așa? pentru că am vorbit despre asta în articolul despre Instalații sanitare. Oricum, ne doare sufletul și acum.
Bun. Aveam problema cu șanțul ăsta în placă prin care trec niște țevi de tur-retur. După ce am vorbit cu structuristul, am stabilit că, înainte de orice lucrare la șapă, ne ocupăm de problema asta. Așa că am completat pe langă țevi cu material și pe urmă am adaugat o plasă lată de 2m pe toată lungimea șanțului.
După asta, am continuat cu șapa cum am descris mai sus.
Acum că șapa este gata, parcă s-a schimbat atmosfera în casă. Hopa! I-am spus casă și nu șantier. Chiar pare mai aproape de locuit acum. Dar totuși mai avem. Următoarea etapă, izolația acoperișului.
Costuri și materiale
- 12 x pachete polistiren XPS 50mm: 1700 lei
- 60 x saci ciment 40kg: 1255 lei
- 12 x saci adeziv polistiren 25kg: 242 lei
- 37 x plasă armare șapă 1,6mm 2m²: 657 lei (inclus transport)
- 120m x bandă perimetrală: 480 lei
- 11m x profil dilatare: 281 lei
- 1x folie polipropilenă: 100 lei
- nisip pentru șapă: 1200 lei (inclus transport)
- Manoperă: 3500 lei
- Durată manoperă: 5 zile
Am omis detalii care te interesează? Lasă-ne un comentariu mai jos și dacă știm răspunsul, îți răspundem.