Am făcut forajul pentru apă

Timp de lectură: 10 minute

După cum am spus și în episodul video, pe stradă n-am apă și canalizare. Am sperat să vină, dar n-a venit, așa că ne-am apucat de treabă. Că singură, nu vine.

Ce este un puț?

Este o fântână? Nu. Este un bazin? Nu. Este o pasăre? Nu. Da’ ce este? Este, acuma că întrebi, un foraj în pământ prin care ajungi la un strat de apă și care poate să aibă 10m sau 200m adâncime. Apa asta o scoți de acolo… Cu găleata? ...cu o pompă de apă sau un hidrofor. Și nu e mare deloc, în diametru, are doar 12,5cm. Asta în cazul nostru, în funcție de necesar se poate face un puț cu diametru mai mare.

Forare manuală sau mecanizată?

Dacă știam că avem apă bună la 10m adâncime, atunci, probabil, alegeam varianta manuală pentru că era mai ieftin. Cum nu eram siguri de specificațiile apei din primele pânze freatice am decis să mergem ceva mai jos. În speranța că are o calitate ceva mai bună. Așa că, a fost clară alegerea. Sau? A forat cineva manual la adâncimi medii/mari?

Bun. Am știut că trebuie să forăm mai adânc și ne-am apucat de cerut oferte pentru foraj. Am primit oferte între 59-85€/m forat. La care, uneori, se mai adaugă un cost în caz că nu există curent trifazic și trebuie să vină firma cu un generator. Ne-o cam picat fața. Majoritatea firmelor au făcut foraje în zona noastră și toate ne-au cam recomandat să forăm pe la 70-90m. Dacă aveam buget nelimitat la dispoziție, noi mergeam și până la 200m, după care ne apucam de vândut apă potabilă. Așa că am făcut o medie de compromis.

Cât de adânc să fie un foraj cu apă bună?

Depinde de zona în care se face forajul, evident. Probabil sunt zone în care apa e bună începând cu adâncimi mici. Și mai depinde pentru ce trebuie să fie bună apa. Trebuie să fie bună de băut sau bună ca apă menajeră. Am făcut o analiză în laborator a apei noastre, las la finalul articolului limitele în care trebuie să se încadreze apa ca să fie potabilă.

De ce la 50m și nu mai mult sau mai puțin?

Știm că urmează să vină pe stradă apa și canalizarea. Nu știm când, dar o să vină. Așa că am zis să nu cheltuim mai mult decât ne permitem și să ne oprim la maxim 50m. Ne-am asumat că nu o să fie potabilă dar ne-am dorit să fie bună ca apă menajeră, să nu ne afecteze instlațiile din casă. Așa că ne-am apucat de forat.

Cum au decurs lucrurile?

În prima zi au ajuns materialele și echipa s-a pregătit de foraj. Am săpat o groapă de aproape 2m³ pe care am umplut-o cu apă. Când începe forajul se consumă multă apă.

Am umplut cu apă și un rezervor IBC de 1m³. Era de ajutor dacă mai aveam un rezervor prin curte, dar n-am avut. 

Așa că am tot alergat de colo-colo ca să rezolv problema. Aveam o pompă de apă care se misca foarte încet, 1m³ odată la 2 ore. Trebuia să stea echipa degeaba ca să se umple rezervorul cu apă. Am dat iama în primul magazin de bricolaj și am luat o pompă cu un debit ceva mai mare, 2,4m³/h. Așa am reușit să aducem suficientă apă din puțul vecinului. Da, am cerut apă cu împrumut pentru acest foraj.

Dacă nu aveam vecini cu puț sau dacă ne apucam de construit într-o zonă mai retrasă, atunci ar fi trebuit să plătim o cisternă care să ne aducă apă. Pentru varianta asta chiar ne-ar fi trebuit mai multe rezervoare ca să avem unde să stocăm toată apa.

În următoarea zi o început distracția. Am pornit mașinăria și a început forajul. Diametrul forajului este 225mm, adică în gaura asta o să intre țeava cu mărgăritarul și nisipul cuarțos. 

Forajul a mers destul de bine, în aceeași zi am ajuns deja la 50m. Am avut noroc de un pământ bun și nu am avut probele de niciun fel. Eram gata pregătiți pentru montarea tubulaturii.

Cu toată agitația de care am avut eu parte ca să rezolv necesarul de apă, totul a mers bine. N-am avut întârzieri, echipa nu a întâmpinat dificultăți în timpul forajului, eram pregătiți ca în următoarea zi să terminăm treaba.

DAR, nu. Cum ziceam și în episodul video, ca să știm exact în ce interval se află stratul nostru de apă a trebuit să folosim o sondă.

După ce avem aceste valori știm la ce adâncime se montează filtrele. Toată treaba era pregătită, așteptam doar să vină firma cu sonda. Și am așteptat. Și am tot așteptat. Pe șantier nu prea e nimeni punctual, așa că am așteptat în continuare. Doar că nu mai venea firma cu sonda, așa că am sunat să primim niște actualizări. Și am primit. Au uitat de noi. Au uitat de noi și nici nu mai aveau cum să ajungă în aceeași zi. Am rămas prost. Ca să fie clar, era o firmă externă care era plătită să furnizeze acest serviciu. Da’ a uitat. 

Mno. Cu efortul echipei de foraj am reușit să programăm pe sâmbătă. Și ne-am asigurat că nu ne mai uită. Și nu ne-a uitat.

Am început tubarea

Pentru puțul nostru am folosit țeavă albastră de 125mm cu filet. Țevile astea albastre sunt muuuult mai grele decât cele portocalii pe care le-am folosit la canalizarea exterioară.

La prima țeavă, adică cea mai de jos, s-a montat un vârf de țeavă ca nu ajungă nimic altceva în apa din puț

Pe urmă, s-au infiletat celelalte țevi până am ajuns la filtru. L-am înfiletat și pe ăsta. În zona acestui filtru s-au montat și niște centrori cu rolul de a centra toată structura asta de țeavă. Să fim sigur că țeava stă pe mijlocul forajului și nu se sprijină de pereți.

După asta, s-au înfiletat și celelalte țevi până am ajuns la capăt.  Pe urmă, s-a turnat în foraj pietriș mărgăritar până la capătul filtrului. 

În zona filtrului am pus și nisip curațos care ajută la filtrarea apei înainte să pătrundă în puțul nostru. Filtru ăsta are niște fante de 0,75mm care filtrează ce nu a reușit să rețină nisipul cuarțos. Pe urmă, am aruncat niște peleți bentonitici care, la contactul cu apa, se dilată și etanșează forajul. În felul ăsta, apa din straturile superioare nu ajunge în pânza din care exragem noi apa. 

Ce a mai rămas de făcut după asta, a fost să completăm, până sus, cu pietriș și să închidem forajul.

Și gata. 

Da’ când vine apa curată?

Imediat după foraj, apa din puț numa’ curată nu e. E ca o cremă de față mai mult. Ca să facem apa curată, a trebuit să scoatem apă din puț timp de 24 de ore, non-stop, urmate de alte 24h de funcționare intermitentă. Am scos undeva între 120-150m³ de apă. După toată treaba asta, apa din puț era oglindă. Super! Chiar super!

De bine de rău, noi am avut unde să lăsăm atâta apă fără să încurcăm pe cineva. Ce te faci când nu ai unde arunci toată această apă? În cazul acesta am înțeles că sunt tot felul de variante, printre care și un puț absorbant. Adică un alt foraj în care transferi apa.

Fișa tehnică

După ce a fost gata treaba, am primit o fișă tehnică a forajului în care sunt trecute toate detaliile. Adică, materialele folosite cu specificațiile individuale, adâncimea de forare, adâncimea de tubare, și altele. 

Din această fișă am aflat că debitul nostru este unul de 5m³/h. Nu-mi dau seama când o să folosesc 5m³ de apă într-o oră cât sa rămână puțul fără apă. Sunt 10000 de sticle de 0,5L. Acoperi cam o curte de 700m² dacă pui toate sticlele astea în picioare una lângă alta. Mda.

Din această fișă am mai aflat și duritatea apei, 7˚G. Care e mai mult orientativă. Am făcut și eu un test asemănător și rezultatul a fost același.

Pentru rezultate mai detaliate și mai exact am dus o probă de apă la laborator. Într-o sticlă de sticlă și nu sticlă de plastic.

Analiza apei

De la laborator am primit următoarele rezultate:

  • pH
    • rezultat: 7,4
    • valori legale: 6,5 - 9,5
  • turbitate (μS/cm)
    • rezultat: 15,2 μS/cm
    • valori legale: < 5
  • conductivitate (μS/cm)
    • rezultat: 927
    • valori legale: < 2500
  • duritate (˚G)
    • rezultat: 22,4
    • valori legale: > 5
  • amoniu (mg/l)
    • rezultat: 0,104
    • valori legale: < 0,5
  • nitrați (mg/l)
    • rezultat: 67,5
    • valori legale: < 50
  • nitriți (mg/l)
    • rezultat: 0,023
    • valori legale: < 0,5
  • cloruri (mg/l)
    • rezultat: 35,8
    • valori legale: < 250
  • oxidabilitate (mgO²/l)
    • rezultat: 1,81
    • valori legale: < 5
  • fier (μg/l)
    • rezultat: 190
    • valori legale: < 200
  • mangan (μg/l)
    • rezultat: 250
    • valori legale: < 50
◼ peste limită | ◼ aproape de limită | ◼ suntem bine | <  mai mic | > mai mare

Noi am luat mostră de apă când încă mai era puțin tulbure, așa că, ne așteptăm ca la următoarele analize să scadă valoarea turbidității până la limitele acceptate. După cum se poate vedea din rezultate, avem de redus valorile de la nitrați și mangan ca să facem apa potabilă. Ah, și ca să nu ne stricăm instalațiile prin casă, trebuie să reducem și duritatea apei.

Bun. Toate echipamentele astea costă ceva și nu cred că le luăm pe toate. O să discutăm mai detaliat în blogul despre filtre, presupun că vor fi și acolo detalii de discutat.

Necesare pentru foraj

După experiența noastră, am descoperit că sunt câteva lucruri de luat în calcul:

  • curent electric trifazic (Cu singuranță de 25A. Se mai cere și cu 32A. Dacă nu ai, crește prețul/m forat)
  • apă multă (Noi am luat de la vecini. Dacă nu se poate, atunci cu cisterna)
  • pompă de apă (Ca să nu mă joc cu pompa vecinului și să o stric. Zic.)
  • rezervoare de apă (IBC am văzut că sunt cele mai ieftine)
  • loc de manevră pentru echipament (se adună ceva echipamente)
  • loc de deversarea apei din puț pentru curățare (E o cantitate mare de apă așa că are nevoie de mult spațiu. Dacă nu există posibilități, o variantă este puțul absorbant)
  • cizme (Dacă vrei să te plimbi pe acolo când se lucrează)

Costuri și detalii

  • Cost total foraj: 15180 lei 
  • Cost studiu geofizic: 1729 lei (sonda care o uitat de noi)
  • Adâncime: 50m
  • Durat: 3 zile de lucru (+ o zi pierdută pentru că a uitat sonda de noi)

Alte cheltuieli

  • Materiale și echipamente adiționale: 805 lei (pompa de apă, furtune, coliere, prelungitoare electrice… Cheltuieli personale, care nu sunt valabile în toate cazurile.)

Am omis detalii care te interesează? Lasă-ne un comentariu mai jos și dacă știm răspunsul, îți răspundem.