Canalizarea exterioară

Timp de lectură: 11 minute

Toate bune și frumoase la noi pe stradă. Atâta doar că ne lipsesc apa și canalizarea. În rest, lapte și miere. În articolul ăsta o să vorbim despre canalizarea exterioară.

Cuprins

Canalizarea exterioară

Este un sistem de conducte care dirijează apa folosită, de la baie și bucătărie, către un punct de colectare. Este, practic, prelungirea sistemului de canalizare din casă.

Cum am făcut canalizarea exterioară

Terenul nostru este în pantă. Da' am senzația că ai aflat deja. Pentru ca toate solidele și lichidele să ajungă în punctul de colectare trebuie respectată o pantă anume pentru țevi. Dacă panta e prea mare, apa trece solidele rămân. Daca panta e prea mică, apa stă și solidele rămân. Nu e bine.

Panta terenului nostru este de 6/1000, e prea mult. Din ce am vorbit cu echipa am înteles că panta maximă acceptată este de 3/1000. Așa că nu puteam urma înclinația terenului. O altă problemă este faptul că țeava de canalizare din fundație iese deasupra cotei zero. Multă aritmetică....

Ca să ne putem regla panta și ca să coborăm cu canalizarea cât mai jos în pământ am folosit niște coturi de 45°. Așa am reușit să avem o pantă care să permită apei să ducă solidele până în punctul de colectare. 

N-am folosit coturi de 90° ca să nu blocăm instalația. Apa nu ar mai fi avut putere să împingă solidele și af fi rămas blocate. Ne dădeam de lucru....

Toată apa menajeră, de la băi și bucătărie, este direcționată către două puncte de ieșire înspre exterior. De acolo am conectat conductele într-un punct de vizitare înainte de fosă. În caz că se înfundă țevile, de aici putem interveni. Ce mai ajută aici, este o clapetă de sens care blochează întoarcerea apei în casă. Da' cum noi avem o diferență de nivel de aproape 2m, scăpăm și fără ea. Doar că încă mă gândesc să o montez...

Din acest punct de vizitare, cele două conducte se continuă într-o singură conductă care ajunge direct în punctul de colectare.

Ce țevi am folosit?

Înainte de toate, să parcurgem pe scurt câteva detalii despre țevile pentru canalizare. 

Țevile pentru canalizarea exterioară sunt diferite de cele de interior pentru că sunt montate în condiții diferite. La interior ele sunt protejate de atmosfera din casă și nu sunt exercitate forțe prea mari asupra lor.

Instalația exterioară este montată în pământ sub cota de îngheț, trebuie să reziste la condiții diferite și să suporte presiuni mai mari. Trebuie să susțină greutatea pământului cu care sunt acoperite dar și eventualul trafic, auto sau pietonal.

Țeavă gri din polipropilenă (PP)

Are diferite dimensiuni și se folosește pentru:

  • conducte de evacuare a apei menajere în interiorul clădirilor
  • conducte pentru ventilarea sistemului de canalizare interioară
  • conducte de apă pluvială în interiorul clădirilor

Țeavă portocalie din policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U)

La fel, are diferite dimensiuni și se folosește pentru:

  • sisteme de canalizare îngropate pentru branșamente
  • sisteme de canalizare îngropate cu evacuare gravitatională

Țevile portocalii au diferite clase de rigiditate:

  • Țeavă portocalie SN2, ≥ 2 kN/m2 (SDR 51)
  • Țeavă portocalie SN4, ≥ 4 kN/m2 (SDR 41)
  • Țeavă portocalie SN8, ≥ 8 kN/m2 (SDR 34)

Țeava portocalie se folosește, de exemplu, în sistemul de canalizare din fundație. Acolo țeava trebuie să aibă o rigiditate cât mai mare ca să facă față presiunilor exercitate asupra ei. Dacă vrei să dormi liniștit, bagi un SN8. E drept, costă mai mult dar când o să o înlocuiești? Noi avem țeavă gri, pentru că nu știam atunci detaliile astea. Deci, dormim cu ochi deschis...

Pentru canalizarea exterioară am folosit țeavă portocalie SN4 de 110mm, iar pentru sistemul pluvial am folosit țeavă portocalie SN2 de 110mm. Asta pentru că teava pentru apa pluvială nu o să fie îngropată la aceeași adâncime și nici nu o să fie într-o zonă cu trafic intens. Cât despre dimensiuni, în funcție de buget și necesar, se pot alege dimensiuni mai mari.

E simplu de ținut minte, gri la interior și portocaliul la exterior. Da' oricum, detaliile astea se regăsesc într-un plan... nu?

Fosă septică sau stație de epurare?

Cum funcționează o fosă septică

Principiul de funcționare este destul de simplu, separarea grăsimilor și a solidelor se face gravitațional. Apa tratată, de cele mai multe ori, este direcționată într-un dren unde se continuă tratarea apei. O parte din solidele care rămân la baza fosei sunt descompuse în mod natural de către bacterii printr-un proces anaerob. Aici se pot folosi și niște bioactivatori care să ajute acest proces. Bacteriile nu o să facă față la volumul de solide și nu o să reușească să descompună tot ce ajunge în fosă, cum se întâmplă în cazul stației. Din acest motiv trebuie vidanjată fosa. La fel, perioada de vindajare ține de volumul fosei și numărul de utilizatori.

Pentru o bună funcționare nu se aruncă în toaletă lucruri care pot omorâ bacteriile sau lucruri pe care bacteriile nu le pot descompune. Clorul, de exemplu, atacă bacteriile și întrerupe acest ciclu de funcționare. Dacă se întâmplă asta, cel mai probabil se simte în aer un iz de...

Cum funcționează o stație de epurare gospodărească

Sunt mai multe tipuri de stații dar în principiu fac același lucru, creează un spațiu în care bacteriile se pot dezvolta în așa măsură încât să fie mult mai eficiente decât în cazul unei fose. Aici are loc un proces aerob de descompunere a solidelor. Bacteriile care se dezvoltă într-o stație de epurare au nevoie de oxigen. Pentru asta, de obicei, se folosește o pompă de aer. Este un sistem care are mai multe elemente implicate în procesul de tratare și implicit cere o mentenață periodică. Există și variante fără pompă de aer sau alte compemente care se mișcă în interior. Ambele epurează apa în procente de peste 90%. E și normal pentru că trebuie să respecte standardul SR-EN 12566-3/2016 (cel puțin în momentul în care am scris articolul).

Spuneam mai sus că sunt mai multe tipuri de funcționare. Vezi videoul ăsta pentru o comparație între sistemele MBR, MBBR, FBR. Videoul ăsta, pentru explicații de funcționare pentru SBR.

Ce s-alegi? Păi, cred că depinde de situație. Atât situația financiară cât și situația terenului. În cazul nostru zona este ok și nu avem restricții așa că am putut alege oricare dintre cele 2 variante.

Dacă aveam canalizare pe stradă, de exemplu, era clar că nu ne puteam monta o fosă. Ori ne racordam la canalizare ori foloseam o stație de epurare. Articolul 31, alineatul 14 din legea 241/2006 explică lucrurile astea. Dacă aveam canalizare pe stradă nu ne mai băteam capul cu asta, scăpam și de niște cheltuieli, și ne legam la sistemul de canalizare centralizat. 

Stațiile de epurare sunt un sistem foarte fain dar trebuie să merite investiția. Cum noi ne așteptăm să vină canalizarea cât de curând, pentru noi nu avea prea mare sens investiția. Poate doar dacă eram departe de lume și în următorii 30 de ani nu venea canalizarea, luam în calcul stația.

Oricum, noi o recomandăm înaintea fosei dacă are utilitate pentru tine.

Ce fosă am ales

Am luat o fosă septică Delfin din PEHD de 2000L. După calculele noastre, suficientă pentru 4 persoane care locuiesc permanent în casă. Păi nu-i cam mică? Am luat în considerare și o fosă mai mare dar până la urmă suntem doar două persoane... pentru moment. Plus, așteptăm și canalizarea așa că am preferat să cheltuim chibzuit.

De unde am luat fosa

Fosa am cumpărat-o de pe nedeias.ro. Tot de acolo am luat și extensia de înălțare, ne trebuia pentru că avem terenul înclinat și pentru că urmează să mai umplem cu pământ prin curte. A fost de treabă echipa, m-a asistat cu detaliile de montaj și mi-a răspuns la toate întrebările. Livrarea a fost țac-pac. 

Este o fosă cu singură cameră, adică nu are pereți despărțitori între, dar are un sistem de tip coș cu filtru înăuntru. Cum adică e cu o singură cameră? Auăleu! Ah, păi n-ai făcut treabă bună!

E cu o singură cameră dar are un sistem simplu și eficient. Apa care iese din fosă este preluată de pe undeva de la mijlocul fosei printr-un coș. Cum solidele sunt jos, grăsimile sus, ce iese din fosă o să fie doar apă. Și chiar dacă ar fi să ajungă ceva în acel coș, nu trece de filtrul care se află înăuntru.

Filtrul ăsta trebuie curățat la 6 luni de zile. Dar oricum, orice sistem ai, il verifici periodic nu-l lași de capul lui.

Cum calculezi dimensiunea unei fose

Calculul e destul de simplu. Se înmulțește media de consum de apă (persoană/zi) cu numărul de locuitori și pe urmă cu 3 zile.

Exemplu de calcul: 150 L x 4 persoane x 3 zile = 1800L

Se înmulțește cu un număr de 3 zile pentru că atât durează procesul de tratare. Asta nu înseamnă că dacă ai mers la baie astăzi, pe urmă 3 zile trebuie să mergi prin vecini. :))) 

Media europeană de consum este cam de 150L/persoană/zi. Dacă ai calculat cât consumi, atunci înmulțești cu valorile tale de consum. 

Cum am instalat fosa

Păi, am săpat o groapă de aproximativ 3m x2m cu excavatorul. Am pus pe urmă un strat de nisip la baza gropii și ne-am asigurat că baza este dreaptă și nu în pantă. După asta am pus fosa în groapă și ne-am asigurat că stă drept. Ne-am folosit de instrumentul din dotare numit boloboc sau nivelă cu bulă.

După ce ne-am asigurat că totul este ok, am început să umplem fosa cu apă. Plină, nu pe jumate. Între timp am început să punem nisip până umplut groapa. Gata. Pe urmă am continuat cu drenul.

Despre drenaj

Există mai multe tipuri de drenaj fiecare se potrivește în funcție de specificațiile terenului și scopului pe care îl servește. Noi am ales tipul de drenaj care s-a potrivit situației noastre.

Am ales un drenaj cu tunele de percolare pentru că ocupă mai puțin spațiu prin comparație cu un drenaj prin tuburi gofrate sau tevi rigide din PVC. N-am vrut să scurmăm prin toată curtea.

Ne-am apucat de săpat o groapă de 6m x 2m cu. Simplu. Am început drenul în așa fel încât să fie aproape de fosă dar departe de orice pom. Asta ca să nu ajungă rădăcinile în dren.

După ce am terminat de săpat groapa, am aruncat un strat zdravăn de pietriș, cu dimensinile 20/40mm. Am nivelat stratul de pietriș și am așezat tunelurile de percolare. Au un sistem click prin care se conectează între ele destul de repede. După asta am mai adăugat pietriș peste cât să depășească tunelurile cu 20-30cm.

Sunt mai multe variante de a adăuga folia geotextilă. Se poate așeza imediat peste tunelurile de percolare sau după ce se adaugă un strat de pietriș peste tuneluri. Mai există și variantă în care se pot îmbrăca în geotextil toți pereții drenului. În funcție de necesitate/teren. Cel mai important este să nu se blocheze drenul, să fie protejat de această folie geotextilă.

Înainte să punem un strat de pământ de 20/30cm și să închidem drenul, am mai pus o folie de PE peste pietriș. Asta ca să blocăm apa de ploaie să ajungă îndrenul nostru. Peste asta, am turnat pământ și gata. Avem dren!

Detalii și specificații pentru tunelurile de percolare pe care le-am folosit, găsești aici.

Cum spuneam și în episodul video se poate reutiliza apa dintr-o fosă dar în anumite condiții și pentru asta drenul se pregătește puțin diferit. O variantă de pregătire a drenului o găsești în acest video.

Câteva modele din fosele și stațiile de epurare pe care le-am urmărit în documentarea noastră.

Fose septice Volum Stații de epurare Volum
Delfin
2m³ Delfin PRO  2,5m³
Sebico Fan 3m³ Rototec Depuro 6 2,6m³
Rototec Depuro 10 3m³ Bioplast 6 PE 3m³
Valrom 6 3,5m³ AS-Vario 5 2,5m³
Graf Herkules 1,6m³ Valrom 6 3m³
AS-Variocomp 5 2m³
Graf One2Clean 2,7m³

Costuri și detalii

  • Fosă septică: 2990 lei (link)
  • Extensie de înălțare: 280 lei (link) (necesară în funcție de situație)
  • Sistem dren: 1300 lei (tunel percolare + capace + geotextil, folie PE)
  • Sistem conducte: 1090 lei (țevi, capace, coturi, clapetă antiretur, benzi, lubrifiant...)
  • Materiale: 2500 lei (nisip și pietriș)
  • Manoperă și montaj: 2600 lei
  • Durată: 1 zile (fosă, dren, pluvial)